Autostrada Transilvania, soluţii în era post-Bechtel

Autor: Cristina Sbîrn

Un împrumut de 1,3 miliarde de euro, concesiune sau fonduri de la bugetul de stat - acestea sunt cele trei soluţii analizate de CNADNR pentru a construi restul de autostradă.


Circa 300 de kilometri din Autostrada Transilvania au rămas fără constructor în urma încheierii contractului cu Bechtel. Pentru realizarea lor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are în vedere mai multe variante: de la finanţarea de la bugetul de stat la contractarea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi până la concesionarea unor tronsoane.

Pentru secţiunea Braşov- Făgăraş, în lungime de 48,4 kilometri, s-a gândit deja o soluţie: lipirea de autostrada Comarnic- Braşov şi începerea procedurilor de concesiune la începutul anului viitor, potrivit Danielei Drăghia, directorul general al CNADNR.

"Analizăm ca pe această concesiune să introducem şi secţiunea Braşov-Făgăraş, care este importantă atât pentru continuarea Autostrăzii Transilvania, spre Târgu Mureş şi Cluj, cât şi ca o variantă de circulaţie la Coridorul IV Nădlac-Constanţa", a declarat Drăghia într-un interviu pentru "Evenimentul Zilei".

Mastodonţii de beton ai americanilor, înlocuiţi

Două tronsoane ale Autostrăzii Transilvania, Gilău –Mihaăești şi Târgu Mureş-Câmpia Turzii, vor fi scoase la licitaţie în acest an. În total, circa 60 de kilometri vor fi realizaţi cu finanţare de la buget, cu un cost maxim de circa 7,2 milioane de euro pe kilometru.

Însă, înainte de a demara licitaţia, trebuie refăcută proiectarea podurilor. "Toate structurile au fost proiectate de Bechtel în genul masiv, care de obicei te şi costă mult. În locul mastodonţilor din beton preferaţi de Bechtel poţi aborda structuri suple, elegante, care în final îndeplinesc acelaşi rol", a subliniat Drăghia.

Faptul că americanii au renunţat la contract a fost o surpriză. Oficialul CNADNR spune că, până acum, nu a existat voinţă politică pentru a se discuta serios cu Bechtel. Au fost negocieri, dar niciodată nu s-a vorbit despre încheierea contractului.

Şefa de la Autostrăzi susţine că până şi oficialii americani au fost surpinşi de preţul mare plătit de România, o ţară care a tăiat anul trecut 25% din salariile bugetarilor, pe un kilometru de autostradă, când la ei acelaşi kilometru cu opt benzi pe sens nu costă mai mult de 10 milioane de dolari.

La noi, Bechtel a realizat un kilometru de austostradă la un cost mediu de 16 milioane de euro. "Din contractul cu Bechtel a rămas finalizarea a două secţiuni: vestitul 2B (Câmpia Turzii-Gilău), care a fost început din 2004, şi 3C (Suplacu de Barcău-Borş), iar lucrările rămase de executat s-au negociat la 6,8 milioane de euro pe kilometru. S-au eliminat costuri de staţionare a utilajelor de un milion de euro, plus alte costuri", a adăugat aceasta.

Finanţare de la BEI pentru circa 200 de kilometri

Dacă scoatem din calcul cele două tronsoane care vor fi licitate în acest an şi care vor fi finanţate de la bugetul de stat, precum şi cei circa 48 de kilometri dintre Braşov şi Făgăraş, rămân 190 de kilometri pe care CNADNR plănuieşte să-i construiască printr-un împrumut de la BEI. În urma unui calcul simplu, rezultă că România ar trebui să împrumute cel mult 1,3 miliarde de euro de la BEI. "Rămâne, însă, să discutăm cu BEI şi apoi cu Fondul Monetar Internaţional, pentru că am creşte deficitul având un nou împrumut", a precizat directorul Companiei de Autostrăzi.

PROIECTE

Tuneluri pe autostrăzi

Coridorul IV Paneuropean va avea mai multe tuneluri, potrivit Danielei Drăghia, directorul general al CNADNR. Unul dintre ele va construit de asocierea Astaldi- Euroconstruct Trading 98-Astalrom. "Tunelul va avea 400 de metri şi va fi situat pe lotul 4 de pe Orăştie-Sibiu. Vom face o analiză cu lucrările mai deosebite pe care le vom aborda pe Coridorul IV. Cele mai interesante soluţii tehnice sunt de la Dumbrava la Deva, unde este zonă de munte. Acolo vom avea mult mai multe tuneluri", a declarat Drăghia.

Oficialul a mai spus că pe Coridorul IV vom avea şi viaducte de circa 2 km. Tronsonul dintre Dumbrava şi Deva va fi scos la licitaţie după finalizarea contestaţiei pe lotul 2 al porţiunii Timişoara-Lugoj.

LUCRĂRILE AR PUTEA FI GATA ABIA ÎN 2012

Drumul spre Ploieşti, în întârziere

Daniela Drăghia se află la şefia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din luna martie a acestui an. Intenţionează să rămână în funcţie şi după ianuarie 2011, atunci când guvernul ar trebui să numească manageri privaţi la conducerea companiilor de stat. Este mulţumită de banii primiţi pentru investiţii, dar priveşte cu îngrijorare la datoriile de circa 848 de milioane de lei pe care le are instituţia pe care o conduce.

EVZ: Ce se va schimba pe partea pe parteneriat public-privat şi pe partea de concesiuni? Când vom avea proiecte funcţionale pe aceste două scheme de finanţare?
Daniela Drăghia: Inclusiv pe partea de parteneriat public privat se vor organiza licitaţii. Nu se va mai merge pe acel dialog competitiv care a fost promovat în anii trecuţi şi în urma căruia nu s-a întâmplat nimic. Vor fi introduse în caietele de sarcini diverse scheme de finanţare.

Traseul va fi unul definit, nu li se va mai lăsa constructorilor posibilitatea de a-şi alege traseul. Se va merge pe un studiu de fezabilitate agreat de către beneficiar, care va avea un caiet de sarcini clar, iar fiecare va veni şi îşi va introduce costurile. Costul cel mai mic pe soluţia tehnică cea mai bună va avea câştig de cauză.

Există un blocaj pe lotul doi al Autostrăzii Timişoara-Lugoj, unde Tehnologica Radion a contestat deja de două ori procedura de atribuire la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). S-a reuşit clarificarea acestor probleme?
Am făcut contestaţie la Curtea de Apel. Tehnologica are un preţ cu 40 de milioane de euro mai mare decât cel al firmei căreia i-am atribuit contractul. Cu 40 de milioane de euro poţi să faci o secţiune de autostradă. Pe 5 septembrie avem termen şi aşteptăm decizia.

COLAS, pe lista neagră

Când vom avea semnat contractul pentru construirea tronsonului de autostradă dintre Cernavodă şi Medgidia?
La finalul lunii vom da atribuirea, în septembrie semnăm contractul. Programul de lucrări pe care l-am cerut este foarte strâns. Pentru a putea da un fir în circulaţie anul viitor, se va lucra în două schimburi. Am solicitat acest lucru în caietul de sarcini.

La un moment dat, se discuta despre depunctarea firmelor, care nu respectă contractele la viitoarele licitaţii la care ar putea participa.
Nu te lasă Comisia Europeană să introduci astfel de criterii, fiind considerate discriminatorii. Şi, oricât ai vrea să-ţi introduci frustrarea asta în documentaţie, nu poţi. Poţi să faci altceva. Poţi să faci o listă neagră, cum am făcut noi cu Colas, şi ei nu mai au voie să participe la licitaţiile noastre, iar dacă participă, sunt eliminaţi.

Pe 15 decembrie vor trebui finalizate lucrările pe porţiunea Ploieşti-Moara Vlăsiei. Vor reuşi constructorii români să respecte acest termen?
Termenul de 15 decembrie este termenul asumat de constructori în ultimul act adiţional. Vom vedea dacă aceştia pot finaliza lucrările. Este un dubiu, pe o anumită secţiune.

Dacă reuşesc să finalizeze podul de pe secţiunea unde lucrează Euroconstruct, atunci reuşesc să termine întreaga autostradă. O secţiune, ultima, cea spre Ploieşti, este aproape gata. Mie mi se pare un lucru bun să circulăm pe autostradă până la Ploieşti şi anul viitor, dacă nu vom reuşi până în luna decembrie.