Adrian Năstase ADUCE ÎN ATENȚIE EȘECUL AUTOASTRĂZII TRANSILVANIA: Povestea Bechtel – spusă de ambasada americană

08 Apr 2015

Povestea Bechtel – spusă de ambasada americană
Un articol din România Liberă (“Contractul Bechtel ne mai arde cu 250 de milioane de euro”) m-a incitat să traduc una din telegramele WikiLeaks, transmisă de misiunea de la Bucuresti, din care se poate intelege mai bine felul in care a fost sabotat contractul incheiat cu firma Bechtel. Mai intâi, câteva fragmente din alte telegrame ale ambasadei americane (tot din sursă WikiLeaks):

“Ambasada este la curent cu două proiecte americane de investitii care ar putea fi afectate de climatul politic instabil. In special, efortul Bechtel de a primi plata pentru lucrările efectuate la autostrada Transilvania va deveni tot mai anevoios” (Telegrama 001511);

“In ceea ce priveste partea negativă, guvernul intârzie indeplinirea unor obligatii contractuale cu firmele americane…Cel mai mare proiect câstigat de o firmă americană in această tară a fost grevat de revizuiri contractuale succesive si intârzieri de plăti. In acest context, proiectul de infrastructură rutieră in valoare de 2,5 miliarde de dolari (!!!) al companiei Bechtel care isi propune să lege regiunea central-sudică a României de granita cu Ungaria, aproape că a fost intârziat până la limita anulării, timp de câteva luni” (Telegrama 000548 din 4 martie 2005, pentru pregătirea agendei de convorbiri a presedintelui Băsescu la Washington).

Iată acum si traducerea telegramei din 2007:

“07BUCUREȘTI212 / 2007-02-26 (…)
| Ambasada București ->
C O N F I D E N Ț I A L SECȚIUNEA 01 DIN 03 BUCUREȘTI 000212 (…)
STATE FOR EUR/NCE – AARON JENSEN (…)
TAGS: ECON, ENIV, PREL, RO
SUBIECT: ÎNTREVEDEREA AMBASADORULUI CU MINISTRUL TRANSPORTURILOR REFERITOARE LA CONTRACTUL PRIVIND AUTOSTRADA BECHTEL: ACEEAȘI MELODIE, ALȚI INTERPREȚI
REF: BUCHAREST 0144
(…)

1. (C) Sumar: Eforturile Bechtel de a construi o autostradă în România sunt încă afectate de obstrucționismul și incapacitatea (sau lipsa de voință) de a înțelege fundamentele contractului. Cea mai recentă întrevedere a ambasadorului cu ministrul Transporturilor a arătat că unele dintre nemulțumirile referitoare la Bechtel există doar în mintea sa și în cea a Primului Ministru. Avem temerea că asupra Bechtel ar putea continua un ”control” guvernamental scandalos. Și ambasada ar putea deveni un sac de box, promovând limitele politice ale Primului Ministru care își manifestă ”duritatea” față de un contract cu o companie americană sau care se dă bine pe lângă Uniunea Europeană, cea care s-a opus dintotdeauna contractului Bechtel. Finalul Sumarului.

2. (C) După o declarație foarte brutală a Primului Ministru către ambasador săptămâna trecută (vezi Reftel), conform căreia Guvernul României ia în calcul ruperea contractului de mai multe miliarde de dolari privind construcția unei autostrăzi din cauză că Bechtel nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, ambasadorul, cu concursul Bechtel, a dorit o întrevedere cu ministrul Berceanu, pentru a vedea viziunea sa în legătură cu respectivul proiect și pentru a găsi o rezolvare la dezacordurile majore dintre Guvernul României și Bechtel. Ambasada notează că Primul Ministru și-a declarat public nemulțumirea în legătură cu contractul Bechtel, citând conversația pe care a avut-o cu ambasadorul pe această temă (ambasada considerând discuția confidențială, prin natura sa).

3. (C) Reprezentanții Bechtel și șeful Secției Economice l-au însoțit pe ambasador la întrevederea din 16 februarie, iar ministrul Berceanu a convocat experții ministerului, inclusiv oficiali ai CNADNR, ”partea contractantă” și partener al Guvernului României în relația cu Bechtel. Ministrul Berceanu a început discuția arătând că a pus accentul pe planurile de dezvoltare care vizează construirea de autostrăzi în România. Inclusiv cu fonduri UE. Are o agendă ambițioasă privind acest tip de construcții. Dorește să reconstruiască România. Apoi ministrul Berceanu a criticat ritmul lent al lucrărilor la proiectul Bechtel. A spus că, deși se înțelege că au existat unele modificări în etapele proiectului datorate renegocierii contractului în cursul anului trecut, el este preocupat că termenul de finalizare al autostrăzii, respectiv 2013, nu poate fi respectat. Berceanu și-a continuat pe larg expunerea referitoare la problemele autostrăzilor, susținând că Bechtel nu a cheltuit toată suma bugetată pentru 2006, ceea ce îl îndreptățește să se îndoiască de faptul că această companie ar putea să cheltuiască toate fondurile alocate pentru 2007 (120 milioane de euro). Berceanu a întrebat cum va putea fi posibil, în acest ritm, ca autostrada să fie finalizată până în 2013? A spus că Guvernul României trebuie să știe dinainte, chiar cu un an în avans, ce lucrări se vor face, pentru a putea asigura finanțarea. Solicitarea principală a părut să fie ca Bechtel să-i dea asigurări în scris că va finaliza proiectul la timp, în 2013, pentru ca România să garanteze finanțarea lucrărilor.

4. (C) Ambasadorul, după ce și-a coordonat mesajul cu reprezentanții Bechtel, a prezentat succint motivele pentru care a venit să se întâlnească cu ministrul, alături de reprezentanții Bechtel:
– a arătat că a primit un mesaj contondent de la Primul Ministru și că s-a angajat către acesta să se vadă cu ministrul Berceanu pentru a înțelege problemele specifice pe care Guvernul României le are în legătură cu contractul Bechtel.
– deși nu este un negociator pentru Bechtel, dorește să fie găsită o soluție pentru continuarea contractului.
– dorește ca părțile să discute pentru a-și rezolva problemele.
– a notat, totuși, că Guvernul României trebuie să ofere Bechtel ceea ce are nevoie pentru a-și putea finaliza lucrările, aceasta însemnând materiale, teren și bani.
– în sfârșit, ambasadorul a arătat că Bechtel i-a spus că lucrările pe anul în curs sunt mult avansate față de plan și că Bechtel este extrem de încrezător că va putea finaliza proiectul la timp.

5. (C) În schimbul de replici care a urmat între ministrul Berceanu, ambasador și reprezentanții Bechtel, a devenit rapid clar că ministrul Berceanu nu era bine informat în legătură cu contractul sau cu conținutul și obligațiile acestuia. Conversația dintre reprezentanții guvernului român și Berceanu (în limba română) pentru a clarifica argumentele și a-și oferi informații între ei în legătură cu contractul a durat aproximativ cam cât a durat schimbul de opinii dintre partea română și ambasador.
Ministrul Berceanu a fost vizibil (și audibil) nemulțumit de staff-ul său și a părut confuz.

6. (C) La acest moment, Bechtel nu a dorit să continue atacul, de vreme ce partea română își găurise propriile argumente și nemulțumiri. Bechtel și-a arătat amabilitatea de a revizui planurile pentru autostradă, în special cele legate de calendarul execuției unor secțiuni, pentru a răspunde îngrijorărilor părții române.
Bechtel i-a spus ministrului că face doar ceea ce și-a asumat prin contractul revizuit. De asemenea, Bechtel a reamintit părții române că, în conformitate cu forma revizuită a contractului, i-a fost retrasă responsabilitatea de a desena traseul autostrăzii și că, în lipsa planurilor, Bechtel nu poate lucra.

7. (C) La finalul întrevederii, ministrul Berceanu, vizibil stânjenit pentru confuzia sa și a staff-ului său în privința contractului, și-a cerut scuze. A declarat că dorește să fie ”personal și direct” implicat în proiect. Exprimând în engleză ceea ce spusese staff-ului său în română, Berceanu a spus că este responsabil pentru a face acest proiect să funcționeze. Și-a declarat disponibilitatea de a se întâlni cu Bechtel cât mai curând pentru a discuta mai multe chestiuni tehnice. Ambasadorul a încheiat întrevederea cu invitația adresată lui Berceanu de a veni la el dacă sunt probleme cu contractul, astfel încât acestea să fie rezolvate fără a le lăsa să se transforme în resentimente (sau mesaje de nemulțumire din partea Primului Ministru).

8. (C) Deși ambasada a considerat întrevederea ca un pas pozitiv, un telefon ulterior dintre ambasador și Primul Ministru a arătat că PM rămâne nemulțumit de contractul Bechtel și că Guvernul României solicita companiei Bechtel, în continuare, revizuirea contractului și acordul de a plăti penalități pentru întârzierea lucrărilor.
Primul Ministru a cerut o întrevedere, în cel mai scurt timp posibil, a ambasadorului cu el și cu ministrul Berceanu, fără prezența Bechtel. Un reprezentant al Bechtel a comunicat ambasadei la 23 februarie că un membru de nivel înalt al PNL l-a avertizat că Primul Ministru va folosi următoarea întrevedere cu ambasadorul pentru a critica din nou proiectul și pentru a impune ”măsuri severe”.

9. (C) În ultimele două zile, intențiile reale și viziunea Guvernului României în legătură cu contractul au devenit și mai de neînțeles, prin alte declarații publice ale ministrului transporturilor Berceanu. Presa a citat că ministrul, așa cum declarase anterior, a realizat că Guvernul României nu poate ieși din contract, dar că acesta este nociv pentru România. Alte articole de presă menționează că Bechtel negociază cu Guvernul României un nou calendar al lucrărilor și că face propuneri în legătură cu finanțarea necesară. Între timp, ministrul adjunct al transporturilor a declarat presei, în această săptămână, că realizarea autostrăzii ar putea fi întârziată cu un an (2014) și că Bechtel trebuie să realizeze planurile pentru reorganizarea calendarului lucrărilor.

Comentariu
10. (C) Întrevederile cu Primul Ministru și ministrul transporturilor, conversația telefonică ulterioară dintre Primul Ministru și ambasador și zvonurile care circulă în legătură cu furia continuă a Primului Ministru față de acest contract, ar putea fi interpretate ca exemple de cât de dezorganizați și prost informați sunt decidenții Guvernului României în privința managementului proiectelor. Dacă într-adevăr așa stau lucrurile, ambasadorul ar putea ajuta Bechtel să rezolve neînțelegerile și să atenueze efectele, asupra proiectului Bechtel, ale managementului de tip ”stove-piped” din cadrul Guvernului României, unde un minister nu comunică cu un altul la nivelul funcțiilor medii. Însă Guvernul României nu a urmat sfatul repetat al Bechtel și al ambasadei de a crea o echipă integrată de profesioniști care să administreze proiectul. Din păcate pentru Bechtel, această realitate face din el, în cazul cel mai bun, un “Guineea pig” al contractorilor de proiecte mari în România și va continua să sufere consecințele acestui experiment.

11. (C) Din păcate, alte forțe ar putea lucra pentru eșecul proiectului autostrăzii Bechtel. Decizia Primului Ministru de a critica public contractul Bechtel și solicitarea sa de a se întâlni din nou, în privat, cu ambasadorul, pe tema contractului, pare a fi un efort de a pune în cârca SUA sarcina de a veni cu soluții care par, cele mai multe, fabricate de Guvernul României. Primul Ministru ar putea folosi această chestiune pentru a-i pedepsi pe partenerii de coaliție (Partidul Democrat – PD) care susțin proiectul autostrăzii căci trece prin bastionul lor de la Cluj, al cărui primar, Emil Boc, este șeful PD. Dat fiind nivelul luptelor dintre tabere și comportamentul lipsit de onestitate din politica românească în acest moment, ambasada nu poate exclude aceste scenarii sumbre.
Mai mult, facțiunea pro-UE din cadrul Guvernului României ar putea dori să-și demonstreze fidelitatea față de UE în această chestiune, poate chiar să pună la cale o nouă licitație a contractului pentru a permite companiilor europene să participe.

12. (C) Bechtel este încă îngrijorat de fluxul de bani din partea Guvernului României (proiectul trebuie finanțat de Guvernul României prin credite externe). Dacă problema banilor și a plăților la timp nu va fi rezolvată, Bechtel ar putea fi obligată să oprească din nou lucrările. Un nou deadline se profilează la orizont pentru plata, de către Guvernul României, a unei sume substanțiale către Bechtel (începutul lui martie). Dacă banii nu vor veni, utilajele se vor opri. Aceasta ar putea oferi Guvernului României încă o scuză (nejustificată) pentru a ataca Bechtel sau, și mai rău, pentru a anula contractul.

13. (C) Ambasada va continua să monitorizeze situația îndeaproape și va oferi asistență corespunzătoare Bechtel, pentru a se asigura că acest contract se va realiza. Totuși, ambasada este înclinată să refuze orice alte întâlniri cu oficiali ai Guvernului României dacă nu sunt prezenți și oficiali al Bechtel, pentru a întări astfel mesajul că Guvernul României trebuie să negocieze cu partenerul său de afaceri, Bechtel. Ambasada va reitera, și public dacă va fi necesar, că nu este parte în contract dar că guvernul SUA susține ferm respectarea contractelor legal încheiate, ca fundament al sistemului economiei de piață.
TAUBMAN”