Investitorii germani, chemaţi pe autostradă

de Calin Poenaru

12 aprilie 2016

 

Autorităţile clujene au invitat companiile germane de construcţii să participe la construirea tronsonului Nădăşel – Suplacu de Barcău al Autostrăzii Transilvania (A3). Pe banii lor, pentru că fondurile europene sunt restricţionate.

„Din Autostrada Transilvania (A3) se lucrează pe porţiunea Mihăieşti – Nădăşel. Sebeș - Turda (A10), care face conexiunea cu Culoarul IV Paneuropean, este în lucru, până la finele anului sperăm să putem ajunge până la Nădlac, iar de la Sebeş la Turda să se circule parţial. Pe loturile 3-4 se lucrează mai bine, pe 1-2 mai greu. Dacă era un constructor german, poate era mai serios. Îi invităm să vină pe tronsonul Suplacu de Barcău – Nădășel (93 km), încă nelicitat, ce poate fi oferit unor investitori, inclusiv germani, printr-un parteneriat public-privat (PPP).

Există porţiuni lăsate neterminate de compania americană Bechtel, al cărei contract a fost reziliat, şi care au trebuit să fie relicitate, precum Suplacu de Barcău - Borș, care se continuă pe fonduri guvernamentale. România poate asigura finanțarea din fonduri europene doar pe Culoarul IV, nu și pe A3, iar atunci aceste porţiuni trebuie făcute din fonduri guvernamentale sau din PPP”, a declarat prefectul Gheorghe Vuşcan.

Autostrăzi necesare, dar nu obligatorii

„Autostrăzile sunt un motiv foarte important pentru un investitor, însă dat fiind faptul că amplasarea Clujului este aproape de granița de vest nu este unul decisiv. Faptul că faci o oră mai puțin până la granița cu Ungaria nu este atât de important. Îți alegi locul investiţiei în funcție de partenerii pe care îi poți găsi. Cele mai bune pentru afaceri sunt rețelele, iar cel care crede că poate izbuti singur merge pe un drum greșit”, susţine Ludger Thol, preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord.  

Ţinta administraţiei judeţene: investitorii cu salarii mari

„Pe noi ne interesează în primul rând crearea de locuri de muncă de înaltă calificare și bine plătite. Acum sunt peste 280 ha în parcurile industriale Tetarom, cu spații de producție, logistică, cercetare-dezvoltare, bine dotate, la prețuri foarte atractive. Solicitările pentru Tetarom depășesc deja oferta, de aceea avem ca obiectiv crearea de noi spații industriale, dezvoltarea municipiului şi a județului. Există parc industrial privat și la Dej, este un proiect de lege pentru transferul a 8,3 ha în Tetarom I de la CFR SA, teren deja ofertat pentru investiții de cercetare-dezvoltare.

Tetarom IV, de 85 ha, l-am dus în Feleacu, adică la 20 km de Turda, iar până în 2017 credem că va fi integral funcțional. La Tetarom III, Jucu este la 30 km, Gherla la 15 km şi Dejul la 30 km, însă cererea cea mai mare este în zona Cluj. Investiţiile pe care ni le ia Oradea, din lipsa autostrăzilor, le compensăm cu aeroportul, care atrage şi mari competiții sportive. Avem 19 curse internaționale zilnic, UPS a deschis un centru de coletărie, dar când vom avea pista de 3,5 km pentru avioanele de marfă, vom discuta cu totul altceva şi pentru Cluj, și pentru Transilvania.  

În România sunt 600 de firme cu capital german, dintre care în parcul Tetarom III Robert Bosch, cu o investiţie de 77 de milioane de euro şi cu 1.200 de locuri de muncă, sau Karl Heinz Dietrich. În afară de cele 280 ha în parcurile noastre industriale şi în modernizarea drumurilor judeţene, avem în vedere ridicarea Spitalului Regional de Urgenţă şi a Spitalului Pediatric Monobloc. Pe lângă rutele existente spre Germania, din 3 iulie aeroportul o va inaugura şi cea spre Berlin. De altfel, domnul prefect şi-a cumpărat bilet pentru că fiica sa locuieşte în Germania”, afirmă Marius Mânzat, preşedintele Consiliului Judeţean.

Afaceriştii germani, invitaţi la tenis

„Clujul are cei trei T care îl definesc. Talentul, adică o forţă de muncă bine calificată pentru orice domeniu, dar şi un cost relativ redus al forței de muncă. Toleranță, respectiv un oraș multicultural european în care trăiesc români, maghiari, germani, care a fost Capitala Europeană a Tineretului în 2015 și are toate șansele de a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, un climat de respect, un oraș sigur și plăcut. Tehnologie, pentru că este capitala națională IT, pe care încearcă să o folosească pe scară largă, după conceptul "Smart City for Smart Citizens".

Avem grădinițe cu predare în limbile engleză, germană, maghiară, o administraţie transparentă, o calitate a actului medical. Astăzi Clujul este și capitala sportului românesc şi sperăm că ne vom revedea mulți dintre noi la meciul de tenis România-Germania, unde cel mai bun să câștige. Un meci Halep-Kerber poate să fie oricând o finală de Grand Slam. Important este ca până vineri să lucrăm bine, așa cum fac nemții, iar sâmbătă și duminică să ne simțim bine la meci”, a spus primarul Clujului, Emil Boc. 

"Nu dorim ca firmele noastre să se mute din Germania"

„Investitorii din Germania de Est, cei pe care îi reprezentăm aici, provin dintr-o zonă care poate face acum faţă tuturor provocărilor concurenţiale. Am creat o reţea de clustere, de microîntreprinderi, iar investiţiile directe au ajutat mult la dezvoltarea noilor landuri din estul Germaniei. Există acolo locaţii de cercetare foarte bună, am înfiinţat trei clustere: de microelectronică, de energie fotovoltaică și de materiale energetice regenerabile.

Anul viitor vrem să ducem o delegaţie de afaceri din România, nu neapărat întreprinderi puternice, consolidate, ci unele care să se dezvolte prin internaţionalizare, pentru că nici noi nu dorim ca firmele noastre din Germania să se mute în alte părţi”, afirmă Peter Michael Alltschekow, directorul agenţiei de promovare Germany Trade & Invest. Acesta a precizat că exporturile româneşti către Germania au crescut cu 10,9%, la 10,2 miliarde de euro, iar exporturile germane către România cu 11%, la 10,7 miliarde.  

Reprezentanţi din patru landuri ale Germaniei de Est (Berlin, Brandenburg, Saxonia-Anhalt şi Thuringia) se află în perioada 11-15 aprilie într-o misiune economică în Transilvania, la Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi Braşov. Din delegaţia germană fac parte investitori din industria prelucrării lemnului şi tehnologie forestieră, energie, sănătate, inginerie, şcoli europene. Anul trecut, 200 de oameni de afaceri din zonă au avut întrevederi cu omologii lor germani.