Guvernul dă 3 miliarde de lei pentru autostrăzi şi căi ferate în Transilvania, pentru autostrăzi în Moldova zero lei

14 dec 2015

Alina-Elena Vasiliu

 

Bugetul pentru 2016 al Mi­nisterului Transporturilor, aprobat vineri de comisiile parlamentare, finanţează în continuare construcţia de autostrăzi şi căi ferate în Transilvania şi Banat, în condiţiile în care în Moldova nu există nicio autostradă care să facă legătura cu celelalte regiuni.

Astfel, pentru autostrada Lugoj-Deva, sunt prevăzute 348 de milioane de lei, pentru Sebeş-Turda – 247 de milioane de lei, pentru Câmpia Turzii-Ogra-Târgu Mureş - 230 de milioane de lei, iar în vederea finalizării autostrăzii Transilvania vor fi alocate 449,8 milioane de lei. În total, 1,3 miliarde de lei vor ajunge anul viitor în infrastructura ru­tieră din vestul ţării pentru două autostrăzi paralele spre Vest: una de la Sibiu la Arad şi cealaltă de la Târgu-Mureş la Oradea. Modernizările liniilor de cale ferată vor fi finanţate tot în partea de vest a ţării, unde vor ajunge 1,8 miliarde de lei, pentru tronsoanele Sighişoara-Coşlariu-Simeria, Gurasada-Simeria şi Braşov-Sighişoara.

Pe de altă parte, niciun ban nu este prevăzut de la buget pentru autostrăzi în zona de est a României.

În Master Planul General de Transport al României se arată că, pe coridorul 3 Bucureşti – Regiunea NE (Moldova), care conectează sudul ţării cu regiunile istorice Moldova şi Bucovina, dar şi cu Ucraina şi Republica Moldova, viteza medie este de 61 km/h, iar cea mai mare parte a infrastructurii este defavorabilă, întregul traseu fiind la standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens. În plus, nici legătura Moldovei cu Bucureştiul nu este facilitată, deşi regiunea din estul ţării are o populaţie de 4,2 milioane de locuitori.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale din România (CNADNR) are în vedere construcţia unei autostrăzi Târgu Mureş - Iaşi – Ungheni, cu o lungime de peste 300 km, pentru a fluidiza traficul dintre cele două regiuni. Costurile studiului de fezabilitate pentru acest proiect ajung, potrivit CNADNR, la 6,1 milioane de euro, însă banii pentru realizarea acestuia nu au fost alocaţi în bugetul pentru 2016. Potrivit Master Planului, proiectul ar trebui implementat în două faze: Târgu-Mureş - Târgu-Neamţ şi Târgu-Neamţ – Paşcani – Iaşi, pe baza evaluării traficului rezultat din Modelul Naţional de Transport.

Tot CNADNR anunţă că are în proiect construirea unui tronson de autostradă între Ploieşti-Buzău-Focşani, dar şi între Focşani-Albiţa, însă totul este la stadiul de proiect, fără bani alocaţi.

„Alocarea bugetară pe proiectele de infrastructură de transport va putea fi supli­mentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanţelor Publice, în funcţie de derularea lucrărilor“, se arată în Prin­cipiile şi obiectivele generale ale Bugetului pe 2016. Guvernul încearcă să se asigure, prin aceasta, că vor exista fonduri disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare, în cazul în care unele lucrări vor fi devansate sau se vor realiza într-un ritm mai alert decât cel prevăzut.

Actualul guvern spune că intenţionează să acţioneze în vederea demarării pro­iectelor încă neîncepute, prin soluţionarea situaţiilor ce presupun exproprieri, studii, contracte, însă prioritară este accelerarea implementării proiectelor agreate în Master Planul General de Transport, din iulie 2015. Potrivit acestui document, în România, există 362,6 kilometri de autostradă, ceea ce reprezintă 0,5% din totalul reţelei de drumuri, iar perspectivele de dezvoltare sunt ca, până în 2030, reţeaua de autostrăzi să crească la peste 2.000 de km. De notat este că viteza medie de circu­laţie în România este de aproximativ 66 km/h, pentru călătoriile interurbane, în condiţiile în care, la nivel internaţional, această medie se înscrie între 90 şi 100 km/h.